Sângiorzul, Sân Georgiu, (Sf. Mare Mc. Gheorghe) – I

Peste un vechi zeu al vegetaţiei, protector al căilor, vitelor cu lapte şi holdelor semănate, identificat în Panteonul românesc cu Cavalerul Trac, creştinismul a suprapus pe Marele Mucenic Gheorghe, Sfântul din calendarul popular, numit Sângiorz în Transilvania şi Banat şi Sfântul Gheorghe în Moldova, Muntenia, Oltenia. Acesta împarte anul pastoral, împreună cu Sânmedru (26 octombrie), în două părţi simetrice: vara pastorală, între Sângiorz şi Sânmedru, şi iarna pastorală între Sânmedru şi Sângiorz. Ei poartă la brâu cheile anului cu care Sângiorz închide iarna şi deschide vara la 23 aprilie, iar Sânmedru închide vara şi deschide iarna la 26 octombrie. Un sfânt înfrunzeşte codrul, celălalt îl desfrunzeşte. Între ei ar fi un rămăşag pe viaţă şi pe moarte: dacă copacii sunt neînfrunziţi pe data de 23 aprilie, Sânmedru îl omoară pe Sângiorz şi invers, dacă arborii sunt înfrunziţi pe 26 octombrie.
Sărbătoarea Sfântului Gheorghe este considerată şi ca dată care anunţă începutul verii pastorale, tot aşa după cum cea a Sfântului Dumitru (26 octombrie) marchează încheierea ei.

Read Full Post »