GUSTAR (MĂSELAR)

A şasea lună în Calendarul roman cu început de an la întâi martie şi a opta în Calendarele gregorian şi iulian cu început de an la 1 ianuarie, este dedicată, încă din anul 8 î. H., împăratului ce-i poartă numele, Augustus.

În graiul popular luna are mai multe denumiri zonale: Augustru, Măselar, Gustar, Secerar. Fiind o perioadă a anului încărcată cu activităţi economice care se cereau împlinite la timp şi cu mare rapiditate – se fac arăturile de toamnă, se seamănă răpită, spanac, salată, pătrunjel, ţelină; se recoltează meiul, ovăzul şi legumele de sezon; se adună seminţe; se îngrijesc pomii tineri; se usucă fasolea şi poamele pe iarnă; se îngrijesc stupii; se aleg oile de berbeci, luna august. Are puţine sărbători populare: Ziua Ursului; Macavei; Sântămăria Mare; Probejenia, Sântion de Toamnă.

PREZICERI

Dacă la Hora Junilor va fi senin cum a fost ziua aceasta aşa va fi toamna. Vânturile de miazănoapte şi negură pe râuri, la apus anunţă timp bun, statornic; dacă cloncănesc cocostârcii, va ploua, vinul va fi subţire şi se vor coace greu fructele; dacă sunt alune multe, va veni iarnă grea. La sfârşitul lunii pleacă cocorii şi rândunelele.

Read Full Post »

CUPTOR

Luna a cincea în Calendarul roman şi luna a şaptea în Calendarul iulian şi gregorian este dedicată reformatorului vechiului Calendar roman de 10 luni, Iulius Caesar. Întrucât luna Iulie era perioada când se înregistrau cele mai mari temperaturi din întregul an, se coceau şi recoltau lanurile de grâu, poporul a numit-o şi luna lui Cuptor. Calendarul popular cuprinde mai multe sărbători şi obiceiuri dedicate secerişului şi forţelor potrivnice omului (furtuni, grindină, trăsnete, incendii, secetă etc): Cosmandinul, Ana-Foca, Pricopul, Panteliile, Ciurica, Circovîi de Vară, Marină, Sântilie, Ilie-Pălie, Focă, Opârlia, Sf. Ana, Pantelimon, Pintilie Călătorul. În anii secetoşi peisajul spiritual al agricultorului este completat cu alte obiceiuri (Paparuda, Caloianul), ceremonii şi procesiuni religioase.
PREVESTIRI
La miezul lunii de va tuna cu un ceas înainte de amiază iarna va veni grăbită iar de va tuna cu un ceas după amiază iarna va veni mai târziu. Dacă în aceiaşi zi din mijlocul lunii Soarele va străluci iarna va fi molcuţă.
Cum e de cald aşa de frig va fi în februarie; căldură mare înseamnă an mănos; dacă se schimbă ploaia cu senin cald, atunci va fi mană pe roadele câmpului; dacă muşuroaiele furnicilor sunt înalte, va fi iarnă grea; dacă păianjenul îşi rupe panza, va ploua; dacă luna plină are” cerc”, la răsărit, urmează timp senin statornic. Se seamănă spanac şi varză a doua oară; se sapă a doua oară cucuruzul; se plivesc viile; începe secerişul.

Read Full Post »