Sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena din calendarul ortodox coincide în tradiţia populară cu momentul în care se crede că păsările îşi învaţă puii să zboare. Constantin şi Elena este socotită data de început a verii. În anul 325, Constantin a convocat la Niceea primul Sinod Ecumenic. Pentru că a acordat libertate deplină creştinismului şi pentru celelalte fapte de credinţă săvârşite, Biserica a hotărât trecerea lui Constantin şi a maicii sale Elena în rândul sfinţilor, fiind prăznuiţi în fiecare an la 21 mai, ziua trecerii la cele veşnice a împăratului.
În ziua de 21 mai, în calendarul popular este o sărbătoare dedicată păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constandinu Puilor. Se spune că, în această zi, păsările de pădure, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlăsie, s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie), îşi învaţă puii să zboare.
Pentru preîntâmpinarea pagubelor aduse holdelor şi strugurilor de către păsările cerului, în special de grăuri, mulţi podgoreni nu lucrau în zilele dedicate păsărilor. În sudul României, ziua de Constandinu Puilor era considerată ultima zi când se mai putea semăna porumbul, ovăzul şi meiul. Tot ce se semăna după această zi, se usca. Se mai spune că cine lucrează în această zi i se ard bucatele pe câmp.
În calendarul popular este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului. Se măsoară şi se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia. Femeile înlătură cu aghiasma şi tămâie duhurile necurate. Pentru apărarea de forţele malefice, ţăranii stăteau în jurul unui foc. Prin fumul de la acest foc erau trecute şi oile, “ca să fie ferite de rele”, pe timpul cât vor sta singure, la stână.
Komul's Blog 