Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Macobeii’

În calendarul creştin-ortodox, pe 1 august sunt două sărbători: Scoaterea Sfintei Cruci şi Sfinţii şapte Mucenici Macabei: Avim, Antonie, Gurie, Eleazar, Evsevona, Ahim şi Marcel, împreună cu mama lor, Solomoni, şi cu Eleazar, dascălul lor. Pe 1 august, la Constantinopol, crucea Domnului Iisus Hristos era scoasă din paraclisul palatului împărătesc, în fiecare an, şi dusă în Catedrala „Sfânta Sofia “, unde rămânea până pe 14 august, spre bucuria şi evlavia credincioşilor. Crucea fusese descoperită pe Gorgota de către Sfânta Elena, mama împăratului Constantin cel Mare.

În cultura populară, se sărbătoreşte MACOVEIUL URSULUI, MACOVEII STUPILOR, PAŞTELE VIŢEILOR, ZIUA CRUCII DE VARĂ. Sărbătoare cu dată fixă (1 august) închinată unui personaj creştin, Sfântul Mucenic Macobei, care ar fi fost prins şi ars de păgâni într-un cuptor încins de flăcări, numit de popor Macavei. În ziua de Macavei oamenii stropeau cu agheasmă grădinile şi livezile, sfinţeau în biserică spice de grâu pe care le scuturau în podul palmelor şi amestecau boabele obţinute cu seminţele ce urma să fie semănate, scoteau ultima miere de la stupii de albine (coşniţe, ştiubeie), foarte căutată în practicile de medicină populară, se culegeau diferite plante de leac şi altele. Nu se mulg vacile şi se lasă viţeii la supt. În această zi se mănâncă turte calde şi se bea vin îndulcit cu miere. Începe postul Adormirii Maicii Domnului

Oamenii au luat din sărbătoare ceea ce au crezut că le este mai de folos. Unii o numesc Ziua Crucii de Vară, alţii, Macovei, Macavei sau Ziua Macaveilor, sau chiar Macoveiul Stupilor, iar pe la munte, se mai numeşte Ziua Ursului. Este o sărbătoare în care nu este bine să lucrezi pentru apărarea vitelor şi stupilor de urşi şi pentru sănătate.

În Bucovina se stropeau cu Agheazmă grădinile şi livezile, sperând că aşa vor fi ferite de insectele dăunătoare, care, în mijlocul verii, se află în plină dezvoltare. Alţii duceau flori şi spice la biserică; odată sfinţite, plantele erau mai bune de leac, iar grâul sfinţit dădea cea mai bună sămânţă pentru semănat. Macul sfinţit în această zi nu face viermi.
În Moldova se ţine de gospodine pentru a le fi feriţi copii de boli. Tot aici nu este îngăduit a se culege cânepa.

În Ţara Românească preoţii umblă cu”zi-ntâi” -botează, iar poporul păzeşte cu nelucru în astă zi ca să nu fie loviţi de friguri.
În Oltenia această sărbătoare se mai numeşte şi Macoveiul Stupilor, când se taie din fagurii, luându-se mierea şi lăsând albinelor doar necesarul pentru a ieşi din iarnă.

În satele de la poalele munţilor, pe unde trăieşte şi ursul, oamenii ţin anumite zile ca „sărbătoare “pentru urs. Nu le ţin din dragoste, ci mai mult de frică să nu le mănânce ursul oile, vacile sau caii plecaţi la păşunea de vară din munte. În Ţara Haţegului, o depresiune situată între Munţii Retezat, Şurianu şi Munţii Ţarcului, oamenii şi acum se tem să lucreze de 1 august. Ei cred că, dacă ar lucra, ar fi pedepsiţi şi ursul le-ar mânca animalele. Tot din această zi, cred ei, că nu e bine să te mai scalzi în râuri, pentru că cerbul se scaldă în apă şi aceasta se răceşte.

De fapt, în această perioadă, începe perioada de împerechere a ursului; mai violent ca de obicei şi mai puţin temător, ursul dă iama în turme, stupi şi semănături.

Anunțuri

Read Full Post »