În tradiţia populară găsim o serie de repere referitoare la luna Ianuarie, atât cu privire la preziceri, cât şi la sărbătorile specifice perioadei de început de an.
Ianuarie păstrează în nume amintirea lui Ianus, zeu cu două feţe: una orientată spre anul care se încheie şi una orientată spre anul care începe. Denumirile populare ale lunii se referă fie la practică magică de întocmire a calendarelor meteorologice din foi de ceapă sau coji de nucă în noaptea Anului Nou (Călindar sau Cărindar) fie la gerurile năprasnice de la miezul iernii (Gerar).
În luna ianuarie se reluau activităţile casnice şi şezătorile întrerupte în perioada sărbătorilor de Crăciun şi se deschidea un important sezon de nunţi ( în mediile pastorale). Sărbătorile din această lună cuprind în special obiceiuri şi practici specifice începutului de an prin care oamenii încercau să obţină, prin diferite practici magice, prosperitate, sănătate, linişte şi pace.
Prevestiri
În ziua anului nou de se va înroşi cerul, sau zorile spre răsărit înseamnă că în acel an se vor întâmpla bătălii sau răzvrătiri, ca şi ploi multe. Iar de va străluci soarele frumos, înseamnă că va fi an bun şi peştele va prisosi. De asemenea în noaptea cea dintâi a anului dacă se va întâmpla să fie luminoasă şi fără vânt înseamnă că va fi un an bun, iar dacă bate vânt din miazăzi atunci nu e de bine. În ziua de Bobotează de va străluci soarele va fi un an bun iar de va fi negură, mulţi oameni vor muri. De ninge sau de plouă va fi nerodire sau scumpete de pâine. De va bate vânt răzmeriţe se arată. În zilele acestea soarele intră în semnul Vărsătorului de apă; el este călduros şi uneori umed. De va tuna când Soarele este în acest semn ţăranii vor avea mari pagube.
Komul's Blog 