Ajunul Crăciunului – Moş Ajun – (II)

DATINII ŞI CREDINŢE. Pentru ziua Ajunului întâlnim o mulţime de datine şi credinţe pe tot cuprinsul ţării.
Prin Romanaţi, în seara de 23-24 decembrie, feciorii se duc pe la familiile care au fete mari şi le ureză noroc şi fericire la măritiş
Spre Ajun, muncitorii pământului e bine să se gândească la păpuşoi, ca să-i viseze noaptea. Cum îi vor visa aşa vor fi peste an.
În ziua de Ajun, gospodarii e bine să atingă toate uneltele cu care lucrează peste an pentru a le fi drag să le folosească şi anul următor. De asemenea ei trebuie să adune toate lucrurile date cu împrumut. Dacă sfintele sărbători nu le-ar găsi acasă, se crede că acestea vor plânge.
Femeile se trezesc dis de dimineaţă şi aruncă spre răsărit mâncare păsărilor de curte. Făcând astfel, păsările nu vor strica semănăturile din grădină.
Alte femeii se duc la porci şi iau o poală de paie, cu ochii închişi, iar apoi se duc în casă şi se aşează pe ea, ca să le stea peste vară cloştile la clocit.
De-acum până după trecere sărbătorilor, vreme de 2 săptămâni, fiecare e dator să trăiască în pace şi bună înţelegere cu cei din jurul său. Cine caută sfadă, va fi ocărât, iar cine va lovi cu palma sau cu pumnul, va face atâtea buboaie câţi pumni a dat şi atâtea răni câte palme dat.
În vasul cu apă, din care cei ai casei urmează să-şi toarne pentru spălat se pun nuci, ca oamenii să fie sănătoşi, sau potcoave ca să fie tari ca fierul.
Găinilor li se dă mâncare din sită sau ciur, ca să se ouă mult, iar în grăunţe se pun din bucatele de Ajun, crezându-se că după cum curge grâul din ciur aşa vor curge şi ouăle de la găini.
În această zi nu se dă nimic cu împrumut. Cei care fac asta, o fac numai pentru a avea noroc peste an la furtişaguri şi să nu fie prinşi. Afară de asta se crede că cine dă din casă îşi dă norocul.
Unii spun însă că e bine ca tu să împrumuţi altceva de la altă casă pentru noroc la albine.
Fetele pun afară pe prispă diverse bucate pentru a-şi vedea ursitorul. Acesta vine noaptea şi mănâncă, iar fata îl va vedea.
Noaptea nu-i e îngăduit nimănui să doarmă în grajd, pe paie sau fân, căci în noaptea aceea boii vorbesc între ei despre domnul Hristos, care s-a născut şi pe care l-au încălzit cu răsuflarea lor. Se crede că odată cu boii şi celelalte vietăţi vorbesc între ele, destăinuindu-şi locurile unde sunt ascunse comorile în pământ, care ard în această noapte. Omenii nu e bine să asculte căci li se prevestesc mari nenorociri.
Înspre Crăciun, cerurile se deschid şi se aud glasuri îngereşti. Minunea aste le e îngăduită numai celor fără de păcat. Există credinţa că ce se va cere în acel moment se va împlini.

Read Full Post »