Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Armindeni’

Nu mulţi dintre noi ştiu că de fapt sărbătoarea de 1 Mai are rădacini mult mai adânci decât 1 Mai muncitoresc, sau Sărbătoarea Internaţionala a Muncii.

Pentru tradiţia populară românească această zi nu înseamnă ziua liberă sărbătorită cu mici si bere, aşa cum am fost obişnuiţi în perioada de până în 1989, zi marcată de festivităţi propagandistice şi defilari. Totuşi ceva au în comun cele două sărbători, anume ieşitul la iarbă verde.  Sărbătoritul in mijlocul naturii. Aici se opresc însă asemănările.

În tradiţia populară această zi are semnificaţii mult mai profunde decât micul si halba. Această sărbătoare cu iz precrestin – îşi are rădăcinile in adâncurile istoriei noastre  – până şi poetul Ovidiu scria că: „la calendele lui Mai, păstorii daci îşi împodobeau porţile si stânele cu coroniţe şi frunze, ca si cu ramuri înfipte în pamânt” ne anunţă venirea primăverii. Seminificaţia înfigerii în pământ a ramurilor de pom , sugerează fertilitatea, rodirea, naşterea.

ARMINDENI sau  ZIUA PELINULUI– se serbează pentru odihna pământului, (ca să rodească, să nu bată grindina, să nu fie dăunatori, să fie vitele sănătoase, vinul bun, oamenii sănătoşi), prin petreceri la iarbă verde unde se mănâncă miel si caş şi se bea vin roşu cu pelin. Dimineaţa oamenii se spală cu roua (de sănătate). De asemena in ziua aceasta:
– se pun ramuri verzi la porţi, pentru noroc si belşug (se ard în primul cuptor de pâine din grâu nou); la casele cu fete se pun puieţi de mesteceni in faţa porţii.
– nu se injugă vitele, nu se lucrează la câmp că recolta va fi distrusă de grindină (se seamănă totuşi fasole, pepeni, castraveţi care vor fi feriţi de viermi).
– se ţine pentru trai bun in familie, protecţia recoltelor (mai ales porumbul).
– “Băutul Mărţisorului”: fetele cumpară vin din banul de argint de mărţisor pentru a fi frumoase (ce frumos!!)

În acest fel  întelgeau bunii si străbunii noştri să îşi petreacă ziua de 1 mai!

(mai mult…)

Read Full Post »