Aprilie este luna a doua în Calendarul roman, cu început de an la 1 martie, şi luna a patra în Calendarele iulian şi gregorian, cu început de an la 1 ianuarie. Numele popular al lunii aprilie, Prier, înseamnă timp favorabil, prielnic holdelor şi turmelor de vite. Când vremea e înşelătoare, cu timp friguros şi secetos pentru semănături, luna aprilie anunţă sărăcia şi se numea Traistă-n Băţ. În luna aprilie se continuau semănăturile de primăvară începute în lună martie, se închideau ţarinele pentru păşunatul devălmaş, se formau turmele, se tundeau oile înainte de a fi urcate la munte, se construiau sau se reparau şarcurile şi oboarele pentru vite. Se curăţă pomii, se sădesc puieţi, se altoiesc; se seamănă legume, trifoi, lucernă, ovăz, porumb; se dă treptat nutreţ verde vitelor. Dacă este frumos, în mai va fi frig şi vara vor fi furtuni, dacă este umed, în mai va fi cald.
Sărbătorile din luna aprilie cu dată fixă:
– Ziua Păcălitului, Antipa, Sângiorzul Vacilor, Sângiorz, Marcul Boilor
Sărbătorile cu dată (în funcţie de cum cade ziua de Paşte):
– Lăzărelul, Moşii de Florii, Floriile, Joimari, Paştele, Paştele Blajinilor, Mătcălăul, Ropotinul Ţestelor şi altele, cuprind numeroase obiceiuri şi practici tradiţionale grupate în două scenarii rituale de înnoire a timpului: Paştele şi Sângiorzul.
Komul's Blog 